Sari la conținut

Vibe coding

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vibe Coding (tradus aproximativ Codarea Vibe sau Codare prin vibrații) este o tehnică de dezvoltare software asistată de inteligență artificială, popularizată de Andrej Karpathy⁠(d) în februarie 2025.[1][2] Termenul a fost inclus în dicționarul Merriam-Webster în luna următoare ca termen „de argou și în tendințe”.[3]

Vibe Coding descrie o abordare bazată pe chatbot pentru crearea de software, în care dezvoltatorul descrie un proiect sau o sarcină unui model lingvistic mare (LLM), care generează cod pe baza promptului. Dezvoltatorul nu revizuiește și nu editează codul, ci folosește doar instrumente și rezultatele execuției pentru a-l evalua și solicită îmbunătățiri din partea LLM. Spre deosebire de codarea tradițională asistată de inteligență artificială sau programarea în pereche, dezvoltatorul uman evită examinarea codului, acceptă completări sugerate de inteligență artificială fără revizuire umană și se concentrează mai mult pe experimentarea iterativă decât pe corectitudinea sau structura codului.

Karpathy a descris metoda ca „cedând complet vibrațiilor, îmbrățișând exponențialele și uitând că codul există”.[4] El a folosit metoda pentru a construi prototipuri precum MenuGen, permițând LLM-urilor să genereze tot codul, în timp ce el oferea obiective, exemple și feedback prin instrucțiuni în limbaj natural.[5] Programatorul trece de la codarea manuală la îndrumarea, testarea și oferirea de feedback despre codul sursă generat de inteligența artificială.[1][2][6]

Susținătorii codării prin vibrații spun că aceasta permite chiar și programatorilor amatori să producă software fără pregătirea și abilitățile extinse necesare pentru ingineria software .[7][8] Criticii subliniază lipsa de responsabilitate, mentenabilitate și riscul crescut de a introduce vulnerabilități de securitate în software-ul rezultat.[8][1]

Însuși Karpathy, în tweet-ul său, califică codarea vibe-urilor drept „nu prea rea pentru proiecte de weekend de unică folosință”.[4]

Definiție

[modificare | modificare sursă]

Informaticianul Andrej Karpathy, cofondator al OpenAI și fost lider pe inteligență artificială la Tesla, a introdus termenul vibe coding în februarie 2025. Conceptul se referă la o abordare a codării care se bazează pe LLM-uri, permițând programatorilor să genereze cod funcțional furnizând descrieri în limbaj natural, în loc să îl scrie manual.[1][2][8]

Conceptul detaliază afirmația lui Karpathy din 2023 conform căreia „cel mai nou limbaj de programare este engleza”, ceea ce înseamnă că LLM-urile aveau deja capabilitățile necesare încât oamenii nu ar mai fi nevoiți să învețe limbaje de programare specifice pentru a comanda computere.[9]

O parte cheie a definiției termenului este aceea că utilizatorul acceptă cod fără a-l înțelege pe deplin.[1] Programatorul Simon Willison a spus: „Dacă un LLM a scris fiecare linie a codului tău, dar tu l-ai revizuit, testat și înțeles pe tot, asta nu este codare vibe în opinia mea - asta înseamnă folosirea unui LLM ca asistent de tastare.”[1]

Primire și utilizare

[modificare | modificare sursă]

În februarie 2025, jurnalistul Kevin Roose de la New York Times, care nu este programator profesionist, a experimentat cu acest tip de programare pentru a crea mai multe aplicații la scară mică. El a descris rezultatul ca fiind „software pentru o persoană”, referindu-se la instrumente personalizate generate de inteligență artificială, concepute pentru a răspunde nevoilor individuale specifice, cum ar fi o aplicație care analiza conținutul frigiderului său pentru a sugera articole pentru un prânz la pachet. Roose a remarcat că, deși codarea prin vibrații permite non-programatorilor să genereze software funcțional, rezultatele sunt adesea limitate și predispuse la erori.[6][9]

Într-un caz, codul generat de inteligența artificială a fabricat recenzii false pentru un site de comerț electronic. De asemenea, el a observat că programarea asistată de inteligență artificială permite indivizilor să dezvolte software care anterior necesita o echipă de ingineri. Ca răspuns la întrebarea lui Roose, specialistul în științe cognitive Gary Marcus a spus că algoritmul care a generat aplicația LunchBox Buddy a lui Roose a fost probabil antrenat pe baza unui cod existent pentru sarcini similare.[9][6]

În martie 2025, Y Combinator a raportat că 25% dintre companiile startup din lotul său din iarna 2025 aveau baze de cod generate în proporție de 95% de inteligență artificială, reflectând o trecere către dezvoltarea asistată de inteligență artificială în cadrul startup-urilor mai noi.[10] Întrebarea pusă a fost despre codul generat de inteligență artificială în general și nu în mod specific despre vibe code.

Trei ingineri intervievați de IEEE Spectrum au fost de acord că programarea prin vibrații este o modalitate prin care programatorii pot învăța limbaje și tehnologii cu care nu sunt încă familiarizați.[11]

Inspirat de „vibe coding”, The Economist a sugerat termenul „vibe valuation” (evaluare vibrantă) pentru a descrie evaluările foarte mari ale startup-urilor de inteligență artificială de către firmele de capital de risc care ignoră indicatorii acceptați, cum ar fi venitul anual recurent.[12]

În iulie 2025, The Wall Street Journal a relatat că inginerii software profesioniști adoptau codarea prin vibrații și că aceasta începuse să intre în aplicații cu utilizare comercială.[13]

În iulie 2025, fondatorul unei companii și-a documentat experiențele negative cu codarea bazată pe vibrații: agentul de inteligență artificială al Replit a șters o bază de date în ciuda instrucțiunilor explicite de a nu face nicio modificare.[14][15]

În septembrie 2025, publicații precum Fast Company relatează că „mahmureala codării vibrante” este aproape, inginerii software seniori invocând „iadul dezvoltării” atunci când lucrează cu cod generat de inteligență artificială.[16]

Limitări

[modificare | modificare sursă]

Caracterizarea greșită a dezvoltării de software

[modificare | modificare sursă]

Andrew Ng a contestat termenul, spunând că induce în eroare oamenii obișnuiți, făcându-i să creadă că inginerii software pur și simplu „se lasă purtați de vibrații” atunci când folosesc instrumente de inteligență artificială pentru a crea aplicații.[17]

Calitatea codului și problemele de securitate

[modificare | modificare sursă]

Acest tip de codare a ridicat îngrijorări cu privire la înțelegerea codului și responsabilitate. Dezvoltatorii pot utiliza cod generat de inteligență artificială fără a înțelege pe deplin funcționalitatea acestuia, ceea ce duce la erori, erori sau vulnerabilități de securitate nedetectate.[18] Deși această abordare poate fi potrivită pentru prototipare sau „proiecte de weekend de unică folosință”, așa cum a prevăzut inițial Karpathy, unii experți consideră că prezintă riscuri în medii profesionale, unde o înțelegere profundă a codului este crucială pentru depanare, întreținere și securitate . Ars Technica îl citează pe Simon Willison, care a afirmat: „Codarea Vibe către o bază de cod de producție este în mod clar riscantă. Cea mai mare parte a muncii pe care o facem ca ingineri software implică evoluția sistemelor existente, unde calitatea și inteligibilitatea codului subiacent sunt cruciale.”[1]

Complexitatea sarcinii

[modificare | modificare sursă]

IA generativă este extrem de capabilă să gestioneze sarcini simple, cum ar fi algoritmii de bază. Cu toate acestea, astfel de sisteme se confruntă cu probleme de codare mai noi și complexe, cum ar fi proiecte care implică fișiere multiple, biblioteci slab documentate sau cod critic cu impact asupra lumii reale.[19]

Provocări cu depanarea

[modificare | modificare sursă]

Programele de învățare în limbaj limpede (LLM) generează cod dinamic, iar structura unui astfel de cod poate fi supusă variațiilor. În plus, deoarece dezvoltatorul nu a scris codul, acesta poate avea dificultăți în a înțelege sintaxa/conceptele pe care nu le-a folosit el însuși. [19]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f g Edwards, Benj (). „Will the future of software development run on vibes?” (în engleză). Ars Technica⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . The technique, enabled by large language models (LLMs) from companies like OpenAI and Anthropic, has attracted attention for potentially lowering the barrier to entry for software creation. But questions remain about whether the approach can reliably produce code suitable for real-world applications, even as tools like Cursor Composer, GitHub Copilot, and Replit Agent make the process increasingly accessible to non-programmers. 
  2. ^ a b c „What is 'vibe code'? Former Tesla AI director Andrej Karpathy defines a new era in AI-driven development”. The Times of India⁠(d). . Arhivat din original la . Accesat în . Karpathy's "vibe coding" is a recognition of how sophisticated AI systems have evolved. In describing on X (formerly Twitter), he added that LLMs, like the Cursor Composer with Sonnet, are advancing to a degree that nearly eliminates the use of traditional coding mechanisms. Describing his own experience, Karpathy explained how he converses with AI tools almost in a passive manner—merely talking to them and having the AI handle the rest. This method eliminates manually typing code as well as keeping track of all the minute information in the program. 
  3. ^ „vibe coding”. Slang & Trending (în engleză). Merriam-Webster. . Accesat în . Vibe coding (also written as vibecoding) (Vibecode/Vibecoder) is a recently-coined term for the practice of writing code, making web pages, or creating apps, by just telling an AI program what you want, and letting it create the product for you. In vibe coding the coder does not need to understand how or why the code works, and often will have to accept that a certain number of bugs and glitches will be present. The verb form of the word is vibe code. 
  4. ^ a b (@karpathy). „There's a new kind of coding I call "vibe coding", where you fully give in to the vibes, embrace exponentials, and forget that the code even exists. It's possible because the LLMs (e.g. Cursor Composer w Sonnet) are getting too good. Also I just talk to Composer with SuperWhisper so I barely even touch the keyboard. I ask for the dumbest things like "decrease the padding on the sidebar by half" because I'm too lazy to find it. I "Accept All" always, I don't read the diffs anymore. When I get error messages I just copy paste them in with no comment, usually that fixes it. The code grows beyond my usual comprehension, I'd have to really read through it for a while. Sometimes the LLMs can't fix a bug so I just work around it or ask for random changes until it goes away. It's not too bad for throwaway weekend projects, but still quite amusing. I'm building a project or webapp, but it's not really coding - I just see stuff, say stuff, run stuff, and copy paste stuff, and it mostly works”. Twitter (în japoneză). Accesat în . 
  5. ^ Karpathy, Andrej (). „Vibe coding MenuGen”. karpathy.bearblog.dev. Accesat în . 
  6. ^ a b c Roose, Kevin (), „Not a Coder? With A.I., Just Having an Idea Can Be Enough.”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, arhivat din original la , accesat în , Vibecoding, a term that was popularized by the A.I. researcher Andrej Karpathy, is useful shorthand for the way that today's A.I. tools allow even nontechnical hobbyists to build fully functioning apps and websites, just by typing prompts into a text box. You don't have to know how to code to vibecode — just having an idea, and a little patience, is usually enough. "It's not really coding," Mr. Karpathy wrote this month. "I just see stuff, say stuff, run stuff, and copy paste stuff, and it mostly works." 
  7. ^ „Vibe Coding: How Devs and Laymen Alike Are Using AI to Create Apps and Games”. . 
  8. ^ a b c Chowdhury, Hasan; Mann, Jyoti (). „Silicon Valley's next act: bringing 'vibe coding' to the world”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b c Naughton, John (). „Now you don't even need code to be a programmer. But you do still need expertise”. The Observer. Accesat în . 
  10. ^ Mehta, Ivan (). „A quarter of startups in YC's current cohort have codebases that are almost entirely AI-generated”. TechCrunch⁠(d) (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Smith, Matthew S. (). „Engineers Are Using AI to Code Based on Vibes”. IEEE Spectrum. Accesat în . 
  12. ^ „AI valuations are verging on the unhinged”. The Economist. . Accesat în . 
  13. ^ Lin, Belle (iulie 2025). „Vibe Coding Has Arrived for Businesses”. The Wall Street Journal. Accesat în . 
  14. ^ Sharwood, Simon (). „Vibe coding service Replit deleted user's production database, faked data, told fibs galore”. The Register⁠(d). Accesat în . 
  15. ^ Ming, Lee Chong (). „Replit's CEO apologizes after its AI agent wiped a company's code base in a test run and lied about it B”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Sullivan, Mark (). „The vibe coding hangover is upon us”. Fast Company. 
  17. ^ Lee, Chong Ming (). „Andrew Ng says vibe coding is a bad name for a very real and exhausting job”. Business Insider. Accesat în . 
  18. ^ Tihanyi. „How secure is AI-generated Code: A Large-Scale Comparison of Large Language Models”.  |arxiv= necesar (ajutor)
  19. ^ a b „What is Vibe Coding? | IBM”. www.ibm.com (în engleză). . Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Chow, Minyang; Ng, Olivia (). „From technology adopters to creators: Leveraging AI-assisted vibe coding to transform clinical teaching and learning”. Medical Teacher: 1–3. doi:10.1080/0142159X.2025.2488353. PMID 40202513 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  • Gadde, Akhilesh (). „Democratizing Software Engineering through Generative AI and Vibe Coding: The Evolution of No-Code Development”. Journal of Computer Science and Technology Studies. 7 (4): 556–572. doi:10.32996/jcsts.2025.7.4.66.  

Linkuri externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vibe_coding&oldid=17203341