Sepl Rifesser junior
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Sepl Rifesser jun. | |
|---|---|
 | |
| Josef Rifesser cun si fëna Emilie Stuflesser de Petlin | |
| Nasciù/da | 21 de juni 1883 |
| Mort/a | 18 de dezëmber 1984 |
| Suplì/da | Urtijëi |
| Educazion | Scola d'Ert Urtijëi |
| Operes cunesciudes | Dessënies de auteresc y sanc, Autere dl Sacro Cuer, Urtijëi. |
Sepl Rifesser junior, (* 21 de juni 1883 a Urtijëi; †18 de dezëmber 1984 a Urtijëi) fova n ferlëigher y desseniadëur de auteresc y statues a Urtijëi.
Biografia
[mudé | muda l codesc]Si loma fova Elisabeth Insam da Uridl y l pere Sepl Rifesser senior nce ël ferlëigher cun na gran berstot per auteresc y ars sacra a Urtijëi. La scoles ovel fat a Bulsan y la scola d'ert a Urtijëi. Ilo ovel sciche nsenianc Stanislaus Langye, Hans Larch, Hubert Spanring, Ritter Felgel v. Famholz, Franz Haider y Adolf Keim. Si pere l à tëut pea per n viac te Böhmen y te Polen ulache l ova nce mparà a marciadé i auteresc che univa fat tla berstot da Stufan.
Ël se à maridà cun Emilie Stuflesser da Petlin l ann 1911, na muta dl ferlëigher Ferdinand Stuflesser, y i à abù doi mutans Milli marideda Grones y Mariele marideda cun Vinzenz Aldosser, che ie stat l diretëur dla scola de Urtijëi, y n mut Pepi. Sepl Rifesser à dessenià l'autere dl Sacro Cuer tla dlieja de Urtijëi stiftà dala familia Stuflesser Ferdinand de Petlin[1]. Tla prima viera à Sepl à cumbatù via n Fascia, via n Fedom, sun l pass Campolongo y tl Trentin (Doss. dei Monti, Pasubio, Folgaria). Iló al vivù l ultimo di dla gran viëra. «Daduman ciantan-s mo «Gott erhalte den Kaiser», domesdì fova bele dut finà via, y nëus messan (o pudan) se n pië deviërs de cësa» nscila cuntovel.
Suënz jivl nce a crëp cun si jurman Carlo. Suënz jivel nce de viac y l ie stat sui ciampanii de duta la gran ziteies dl’Europa. Ilo ti savova tan bel a udëi dut cant da auta.
Ai 21 de juni 1983 à duta la populazion de Urtijëi festejà i cënt ani de Sepl Rifesser.
Autere de Padvariai
[mudé | muda l codesc]L ann 1931 ie Josef jit tla Lituania a Padvariai a purté si gran autere, aut 6 metri y lerch 3 metri tl cunvënt de Padvariai. Chësc autere ie al dì da ncuei da udëi tl cunvënt francescan de Kaunas. [2].
Ncëries
[mudé | muda l codesc]- Ambolt de Urtijëi dal 1951 al 1952[3]. Ël se ova cruzià per prim per la nueva scola mesana de Urtijëi.
- Fundadëur cun autri dla Cunferënza de San Vinzënz a Urtijëi. [4].
- Cun d autri fundadëur dla Union di Ladins de Gherdëina[5]
- Diplom d' unëur, uneranza dal Chemun de Urtijëi[6].
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Friedrich Moroder, Eduard Moroder: La Dlieja de S. Durich a Urtijei. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 41.
- ↑ Autere de Padvariai tla Lituania.
- ↑ Amboltc y Podesteies dal 1854 al 1954 a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1954, pl 29
- ↑ Eduard Moroder: 4O ani Cunferënzxa de San Vinzënz, a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 100.
- ↑ Roland Verra: Storia dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 1995. Calënder de Gherdëina 1996, pl. 31 (foto).
- ↑ La cësa nueva de Cumun a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 77.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Pepi Stuflesser: Viac de trëi Ladins d’Urtisei te Fanes, Travenanc y Lagazoi. Calënder de Gherdëina 1949, pl. 27-28.
- Vinzenz Mussner: Scultëures y zipladëures a Urtijëi, che ie é mo cunesciù. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 46 (foto di lauranc dla berstot da Stufan - Sepl à 10 ani).
- Vinzenz Mussner: Dessëniadëures tl artejanat de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 58-59.
- Luis Mahlknecht: Bera Sepl Rifesser da Stufan à cumplì 100 ani. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 35-37.