Sari la conținut

Lawrence Lessig

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lawrence Lessig

Lessig în 2024
Date personale
Nume la naștereLester Lawrence Lessig al III-lea
PoreclăLarry Lessig Modificați la Wikidata
Născut (64 de ani)
Rapid City, South Dakota, SUA
Căsătorit cuBettina Neuefeind (c. 1999)
Copii3
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiejurist
activist politic[*]
avocat
autor de non-ficțiune[*]
informatician
politician
profesor universitar
profesor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[5] Modificați la Wikidata
Activitate
PorecleLarry Lessig  Modificați la Wikidata
EducațieUniversitatea Pennsylvaniei (Bachelor of Arts, Bachelor of Science)
Trinity College, Cambridge (Master of Arts)
Yale University (Juris Doctor)
Alma materUniversitatea Cambridge
Yale Law School
Trinity College
The Wharton School[*][[The Wharton School (business school of the University of Pennsylvania)|​]]
Loyalsock Township High School[*][[Loyalsock Township High School (Public high School in Pennsylvania)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Harvard
Universitatea din Chicago
Universitatea Stanford  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruFondarea Creative Commons și Equal Citizens
Partid politicPartidul Democrat  Modificați la Wikidata
PremiiWebby Lifetime Achievement Award[*][[Webby Lifetime Achievement Award |​]] ()
FSF Award for the Advancement of Free Software[*][[FSF Award for the Advancement of Free Software (one of the two awards awarded by the Free Software Foundation (along with Q25400485))|​]] ()[1]
Berlin Prize[*][[Berlin Prize (academic fellowship award)|​]] ()[2]
Scientific American 50[*][[Scientific American 50 (annual award from Scientific American)|​]] ()[3]
hedersdoktor vid Lunds universitet[*][[hedersdoktor vid Lunds universitet |​]] ()[4]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Lester Lawrence „Larry” Lessig al III-lea (n. , Rapid City, Dakota de Sud, SUA) este un jurist și activist politic american. Este profesor de drept Roy L. Furman la Facultatea de Drept Harvard și a fost director al Centrului Edmond J. Safra pentru Etică de la aceeași universitate.[6] Este fondatorul Creative Commons și al Equal Citizens. Lessig a candidat pentru nominalizarea prezidențială a Partidului Democrat la alegerile din 2016, retrăgându-se însă înainte de desfășurarea primarelor.

Lessig s-a născut la 3 iunie 1961, în Rapid City, Dakota de Sud, fiind fiul lui Lester Lawrence „Jack” Lessig al II-lea (1929–2020), inginer, și al Patriciei „Pat” West Lessig (1930–2019), agent imobiliar.[7][8][9] Are doi frați vitregi mai mari, Robert (decedat în 2019) și Kitty, precum și o soră biologică mai mică, Leslie. A copilărit în Williamsport, Pennsylvania. A absolvit Universitatea din Pennsylvania în 1983, obținând o dublă licență — una în economie și alta în management. Ulterior, a studiat filosofia la Trinity College din Cambridge, unde a obținut titlul de master în 1986. După întoarcerea în Statele Unite, a urmat cursurile Facultății de Drept, începându-și studiile la Universitatea din Chicago, apoi transferându-se la Facultatea de Drept a Universității Yale, unde a obținut, în 1989, titlul de doctor în drept.

După finalizarea studiilor la facultatea de drept, Lessig a lucrat ca asistent juridic pentru judecătorul Richard Posner la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru cel de-al Șaptelea Circuit (1989–1990), iar ulterior pentru judecătorul Antonin Scalia la Curtea Supremă a Statelor Unite (1990–1991).[10]

Lessig și-a început cariera academică la Facultatea de Drept a Universității din Chicago, unde a predat între anii 1991 și 1997. În această perioadă, a fost codirector al Centrului pentru Studiul Constituționalismului în Europa de Est, contribuind la elaborarea constituției noii Republici Georgia.[11] Între 1997 și 2000, a activat la Facultatea de Drept a Universității Harvard, unde a deținut timp de un an catedra de Profesor Berkman de Drept și a fost afiliat Centrului Berkman Klein pentru Internet și Societate. Ulterior, s-a alăturat Facultății de Drept a Universității Stanford, unde a fondat Centrul Stanford pentru Internet și Societate.[10][12]

Lessig a revenit la Harvard în iulie 2009, în calitate de profesor și director al Centrului Edmond J. Safra pentru Etică.[13] În 2013, a fost numit profesor Roy L. Furman de Drept și Leadership la aceeași universitate, susținând prelegerea inaugurală intitulată „Legile lui Aaron: Drept și justiție într-o eră digitală.”[14]

Lessig este un susținător activ al diminuării restricțiilor legale privind drepturile de autor, mărcile înregistrate și utilizarea spectrului de frecvențe radio, în special în domeniul tehnologiei. În anul 2001, a fondat Creative Commons, o organizație non-profit dedicată extinderii accesului la operele creative, pentru a permite altora să le folosească, să le dezvolte și să le distribuie în mod legal. Înainte de a reveni la Harvard, Lessig a fost profesor de drept la Facultatea de Drept a Universității Stanford — unde a fondat Centrul Stanford pentru Internet și Societate — și anterior la Universitatea din Chicago. De asemenea, a fost membru al consiliilor de administrație ale Fundației pentru Software Liber și Software Freedom Law Center, precum și al organizațiilor de lobby din Washington, D.C., Public Knowledge și Free Press, și al Electronic Frontier Foundation.[15] În anul 2007, a fost ales membru al Societății Filozofice Americane.[16]

Ca activist politic, Lessig a militat pentru implicarea civică la nivel de stat, susținând necesitatea unei a Doua Convenții Constituționale care să promoveze o reformă profundă a guvernării.[17] În mai 2014, a lansat Mayday PAC, un comitet de acțiune politică finanțat prin crowdfunding, creat cu scopul de a sprijini candidații la Congres care susțin reforma finanțării campaniilor electorale.[18]

De asemenea, Lessig este cofondator al organizației Rootstrikers și membru în consiliile de administrație ale MapLight și Represent.Us.[19] Totodată, face parte din consiliile consultative ale Democracy Café[20] și Sunlight Foundation.[21]

În august 2015, Lessig a anunțat că explorează posibilitatea unei candidaturi la președinția Statelor Unite, promițând să intre oficial în cursă în cazul în care comitetul său exploratoriu reușea să strângă suma de un milion de dolari până la Ziua Muncii.[22][23] După atingerea acestui obiectiv, pe 6 septembrie 2015, și-a declarat oficial candidatura pentru nominalizarea prezidențială a Partidului Democrat la alegerile din 2016.[24] Lessig a prezentat campania sa drept un referendum asupra reformei finanțării campaniilor electorale și asupra legislației privind reforma electorală, subliniind că aceste schimbări ar fi constituite în priorități legislative majore ale administrației sale.[25] El a precizat, de asemenea, că, în cazul alegerii, intenționa să își ducă la capăt întregul mandat prezidențial. Campania sa s-a încheiat în noiembrie 2015, după modificarea regulamentului Partidului Democrat, care l-a împiedicat să participe la dezbaterile televizate.[26]

Activism în domeniul internetului

[modificare | modificare sursă]
Lessig alături de colegul său de la Creative Commons, Joi Ito

„Codul este lege”

[modificare | modificare sursă]

În domeniul informaticii, termenul „cod” desemnează de obicei textul unui program de calculator (codul sursă), în timp ce, în drept, el se referă la textele care formează legea statutară. În volumul său din 1999, Code and Other Laws of Cyberspace (Codul și alte legi ale spațiului cibernetic), Lessig analizează modul în care „codul” poate funcționa ca instrument de control social în ambele sensuri - tehnologic și juridic -formulând celebra sa expresie „Codul este lege”. Ulterior, pentru a reflecta evoluțiile și perspectivele contemporane asupra reglementării spațiului digital, Lessig a revizuit și actualizat lucrarea, publicând în decembrie 2006 ediția intitulată „Code: Version 2.0”.

Cultura remix

[modificare | modificare sursă]

Lessig este un promotor al culturii remix încă de la începutul anilor 2000.[27] În volumul său din 2008, Remix,[28] el descrie această practică drept o formă culturală legitimă și dezirabilă, distinctă de piraterie. Lessig argumentează că remixul este o expresie intrinsec legată de tehnologie și de natura colaborativă a internetului, reprezentând un amestec între practică, creativitate, cultura „citire/scriere” și economia hibridă.

Potrivit lui Lessig, tensiunea apare atunci când aceste forme de expresie creativă intră în conflict cu reglementările stricte ale drepturilor de autor din Statele Unite. El compară această situație cu eșecul prohibiției, atât prin ineficiența sa, cât și prin efectul de normalizare a comportamentelor ilegale. Ca soluție, propune adoptarea unor licențe mai permisive, precum licențele Creative Commons, care pot menține „statul de drept” și, totodată, pot combate plagiatul, încurajând în același timp inovația și partajarea liberă a conținutului.[29]

Aaron Swartz și Lessig în 2002 la petrecerea de lansare a licenței Creative Commons

Cultura liberă

[modificare | modificare sursă]

La 28 martie 2004, Lessig a fost ales membru al consiliului de administrație al Fundației pentru Software Liber (FSF).[30] El a promovat conceptul de „cultură liberă”,[31] susținând valorile software-ului liber cu sursă deschisă și ale spectrului deschis.[32] În discursul său principal despre cultura liberă, rostit la Convenția O'Reilly Open Source din 2002, Lessig a dedicat câteva minute subiectului brevetelor de software,[31] pe care le considera o amenințare tot mai mare la adresa software-ului liber, a proiectelor open-source și, în general, a inovației tehnologice.

În martie 2006, Lessig s-a alăturat consiliului consultativ al proiectului Digital Universe.[33] Câteva luni mai târziu, a susținut o prelegere despre etica Mișcării pentru Cultură Liberă în cadrul conferinței Wikimania 2006. În decembrie același an, discursul său intitulat Despre libertate și diferențele dintre cultură și cod a reprezentat unul dintre momentele de atracție ale conferinței 23C3 - Who Can You Trust?[34]

Potrivit Comedy Central, în 2009 Lessig a afirmat că, întrucât aproximativ 70% dintre tineri obțin informații digitale din surse ilegale, legislația ar trebui adaptată pentru a reflecta realitățile erei digitale.[35] Într-o prefață la proiectul de carte Freesouls, Lessig susține drepturile și valoarea artiștilor amatori în era tehnologiilor digitale, argumentând că „există o clasă diferită de creatori amatori pe care tehnologiile digitale i-au permis să se exprime, iar ca urmare a acestui fapt a apărut un alt tip de creativitate”.[36] De asemenea, Lessig este cunoscut ca un critic vocal al prelungirilor excesive ale duratei drepturilor de autor.

Lessig și Jimmy Wales la iCommons iSummit07 din Dubrovnik

Neutralitatea rețelei

[modificare | modificare sursă]

Lessig este cunoscut ca un susținător al neutralității rețelei. În 2006, a depus mărturie în fața Senatului SUA, susținând că, în opinia sa, Congresul ar trebui să ratifice cele patru libertăți ale internetului propuse de Michael Powell și să introducă o restricție privind nivelarea accesului, subliniind că furnizorii de conținut nu ar trebui să fie taxați diferit. El argumenta că internetul, conceput conform principiului end-to-end neutru, reprezintă o platformă esențială pentru inovație și că beneficiile economice ale acesteia ar fi compromise dacă marile corporații ar putea achiziționa servicii mai rapide în detrimentul companiilor mai mici, cu resurse limitate. Totuși, Lessig a susținut ideea ca furnizorii de internet să ofere consumatorilor opțiunea de a alege între diferite niveluri de servicii la prețuri variate. Potrivit relatărilor CBC News, el a precizat că a fost întotdeauna în favoarea perceperii unor taxe diferite pentru accesul la viteze variabile, adăugând:

„„Acum, fără îndoială, poziția mea ar putea fi greșită. Unii prieteni din mișcarea neutralității rețelei, precum și unii cercetători, cred că este greșită — că nu merge suficient de departe. Dar sugestia că poziția este «recentă» este nefondată. Dacă greșesc, am greșit întotdeauna.””
—Lawrence Lessig, CBC NEWS. Google accused of turning its back on net neutrality. 15 decembrie 2008.

Reformă legislativ

[modificare | modificare sursă]

Deși adoptă o poziție anti-reglementare în numeroase contexte, Lessig recunoaște totuși necesitatea aplicării legislative a drepturilor de autor. El a propus limitarea duratei drepturilor de autor pentru profesioniștii din domeniul creației la cinci ani, subliniind însă că, având în vedere că mulți dintre aceștia lucrează independent, ar fi utilă introducerea unei proceduri birocratice de reînnoire a mărcilor înregistrate pentru o perioadă de până la 75 de ani după expirarea intervalului inițial de cinci ani, astfel încât munca creativă să devină mai rapid și mai ușor accesibilă.[37]

Lessig a susținut în repetate rânduri că privatizarea prin legislație, așa cum a fost implementată în anii 1980 în Regatul Unit prin British Telecommunications, nu reprezintă cea mai eficientă cale de a sprijini dezvoltarea internetului. El a afirmat:

„Când guvernul dispare, nu este ca și cum paradisul îi va lua locul. Când guvernele vor dispărea, alte interese le vor lua locul. (...) Susținerea mea este că ar trebui să ne concentrăm pe valorile libertății. Dacă nu există un guvern care să insiste asupra acestor valori, atunci cine? (...) Singura forță unificatoare ar trebui să fie aceea de a ne guverna singuri.”
—Lawrence Lessig, Elinor Mills. „Domain games: Internet leaves the U.S. nest”. InfoWorld Daily News. 13 octombrie 1998.

Inteligență artificială

[modificare | modificare sursă]

Lessig s-a pronunțat în favoarea unui „drept de avertizare” propus de foștii angajați OpenAI, menit să le protejeze dreptul de a informa publicul cu privire la riscurile catastrofale ale inteligenței artificiale. De asemenea, el și-a oferit sprijinul pro bono pentru apărarea denunțătorilor în astfel de cazuri.[38][39]

În august 2024, Lessig a colaborat cu cercetătorii în domeniul inteligenței artificiale Yoshua Bengio, Geoffrey Hinton și Stuart Russell pentru a redacta o scrisoare în sprijinul proiectului de lege californian SB 1047, care vizează siguranța inteligenței artificiale. Proiectul de lege ar obliga companiile care dezvoltă cele mai puternice modele AI să efectueze evaluări ale riscurilor înainte de lansarea acestora. Scrisoarea susținea că SB 1047 reprezintă un prim pas esențial pentru diminuarea riscurilor severe asociate inteligenței artificiale și constituie „minimul necesar pentru o reglementare eficientă a acestei tehnologii”. Lessig a subliniat că guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, ar avea astfel oportunitatea de a „consolida California ca un pionier național în reglementarea inteligenței artificiale”.[40][41]

Lessig la aniversarea a zece ani de la înființarea Creative Commons

În 2002, Lessig a fost distins cu Premiul pentru Dezvoltarea Software-ului Liber acordat de Fundația pentru Software Liber (FSF).[42] Tot în acel an, a primit și Premiul Scientific American 50, pentru că „a argumentat împotriva interpretărilor drepturilor de autor care ar putea înăbuși inovația și discursul online”.[43] În 2006, Lessig a fost ales membru al Academiei Americane de Arte și Științe.[44]

În 2011, a fost inclus în Fastcase 50, o listă care onorează „cei mai inteligenți și curajoși inovatori, specialiști în tehnologie, vizionari și lideri din domeniul juridic”.[45] Lessig a primit doctorate onorifice din partea Facultății de Științe Sociale a Universității din Lund (Suedia) în 2013 și a Universității Catolice din Louvain în 2014.[46][47] Tot în 2014, Lessig a fost distins cu Webby Lifetime Achievement Award pentru contribuțiile sale la co-fondarea Creative Commons și pentru promovarea neutralității rețelei, precum și a mișcării pentru software liber cu sursă deschisă.[48]

  1. ^ https://www.gnu.org/award/2002/2002.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.americanacademy.de/person/lawrence-lessig/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Scientific American 50 (PDF) 
  4. ^ https://www.lu.se/artikel/kand-internetdebattor-blir-hedersdoktor-vid-lunds-universitet, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ „Harvard Law School Faculty Lawrence Lessig”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Lester L. 'Jack' Lessig Jr. News, Sports, Jobs - Williamsport Sun-Gazette”. Williamsport Sun-Gazette. . Accesat în . 
  8. ^ Jones, Steve (). Lessig, Lawrence. doi:10.4135/9781412950657. ISBN 9780761923824. 
  9. ^ „Patricia West Lessig 'Pat'. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ a b Lawrence, Lessig. „Curriculum Vitae”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Center helps Eastern European countries shape constitutions”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Lawrence, Lessig. „Short Biography”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Lawrence Lessig named professor of law at HLS, director of Harvard's Edmond J. Safra Center for Ethics”. Harvard Law School. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Harvard Law School (), Lessig on "Aaron's Laws - Law and Justice in a Digital Age", accesat în  
  15. ^ Lessig, Lawrence (), „In Defense of Piracy - WSJ”, Wall Street Journal (în engleză), ISSN 0099-9660, accesat în  
  16. ^ „APS Member History”. search.amphilsoc.org. Accesat în . 
  17. ^ Houdek, Alesh (). „Has a Harvard Professor Mapped Out the Next Step for Occupy Wall Street?” (în engleză). The Atlantic. Accesat în . 
  18. ^ „United States | United States | Today's latest from Al Jazeera” (în engleză). Al Jazeera. Accesat în . 
  19. ^ „Board” (în engleză). MapLight. Accesat în . 
  20. ^ „Penn Alum Lawrence Lessig to Speak at National Constitution Center for Democracy Café” (în engleză). www.upenn.edu. Accesat în . 
  21. ^ „Board of Directors - SunlightFoundation.com”. sunlightfoundation.com. Accesat în . 
  22. ^ „Harvard professor hits M benchmark for White House bid”. msn.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Foran, Clare (). „Why Exactly Is Lawrence Lessig Considering Running for President?”. National Journal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Walker, Hayley (). „Harvard Professor Larry Lessig Says He's Running for President”. ABC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Marans, Daniel (). „Lawrence Lessig Withdraws 'Totally Stupid' Plan To Resign Presidency”. Huffington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Graham, David (). „The 2016 U.S. Presidential Race: A Cheat Sheet”. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Remix Is a Cultural Right, Lessig Says”. law.virginia.edu. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Remix | LESSIG” (în engleză). lessig.org. Accesat în . 
  29. ^ Lessig, Lawrence (). „REMIX: How Creativity is Being Strangled by the Law”. The social media reader. Mandiberg, Michael. New York: New York University Press. pp. 155–169. ISBN 9780814764077. OCLC 778455386. 
  30. ^ „Leadership – Free Software Foundation”. Fsf.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ a b „free_culture”. Randomfoo.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Spectrum Policy: Property or Commons?”. Cyberlaw.stanford.edu. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Digital Universe Adds Leading Internet Expert Lawrence Lessig to Board of Advisors”. California: Prnewswire.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „commons”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Colbert Nation. Comedy Central. 8 ianuarie 2009. http://www.colbertnation.com/the-colbert-report-videos/215454/january-08-2009/lawrence-lessig. 
  36. ^ „Freesouls - Foreword by Lawrence Lessig”. freesouls.cc. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Drew Clark. „Software Freedom Fighters.” The National Journal 33(30), 28 iulie 2001.
  38. ^ Lessig, Lawrence (). „Opinion: The risks of AI could be catastrophic. We should empower company workers to warn us”. CNN (în engleză). Accesat în . 
  39. ^ Samuel, Sigal (). „OpenAI insiders are demanding a "right to warn" the public”. Vox (în engleză). Accesat în . 
  40. ^ „California's AI bill is sparking fierce debate in Silicon Valley”. The Drum. Accesat în . 
  41. ^ Pillay, Tharin; Booth, Harry (). „Exclusive: Renowned Experts Pen Support for California's Landmark AI Safety Bill”. Time. Accesat în . 
  42. ^ „Leadership – Free Software Foundation”. Fsf.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „The Scientific American 50 Award”. Scientific American. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ „Eight scholars elected to academy of arts and sciences”. News-service.stanford.edu. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Fastcase 50”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ „Honorary Doctor at the Faculty of Social Sciences 2013”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „Fête de l'université 2014 - Doctorats honoris causa”. Arhivat din original la . 
  48. ^ „The Webby Awards Gallery”. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

—Lessig Blog, după 2009